Când auzim cuvântul “spumant” gândul ne duce la un vin de sărbătoare. Dar ce este vinul spumant și…de ce îl asociem cu ideea de sărbătoare?
Pentru început, puțină istorie: astăzi știm că numele lui Dom Perignon se leagă de descoperirea șampaniei. În 1668 călugărul benedictin Dom Perignon fusese numit pivnicer la Abația de Hautvilliers de lângă orașul Epernay situată în regiunea Champagne din Franța. Acesta avea un talent în identificarea vinurilor prin metoda “degustării în orb” însă în istorie el a rămas datorită altei întâmplări. Acesta a fost unul dintre primii vinificatori care au folosit dopuri din coaja arborelui de plută pentru a închide sticlele de vin. Se pare că dopurile acestea erau mult mai bune decât cele existente pe piață în acele vremuri (de lemn, de ceară, din țesături înmuiate în ulei) încât vinul îmbuteliat înainte de finalizarea procesului de fermentare păstra o cantitate de dioxid de carbon. Acest dioxid de carbon era eliberat atunci când sticlele erau deschise, vinul ieșind din sticle făcând spumă. De aici se pare că s-a preluat ideea festivă a șampaniei.
Revenim la vinul spumant pe care îl avem astăzi în pahare la fiecare aniversare, final de an, petrecere sau sărbătoare.
Vinul spumant este un vin efervescent ce are un rest de dioxid de carbon ce este eliberat la deschiderea sticlei. Spre deosebire de “vinul liniștit” (vinul care nu este efervescent se mai numește și “vin liniștit”), vinul spumant are parte de două fermentații naturale. În procesul realizării vinului spumant zahărul și drojdia din vin fermentează și produc dioxid de carbon ce crează “perlajul” sau “bulele” vinului.
În lume există mai multe metode de a produce vinuri spumante, iar acestea sunt:
- metoda tradițională/metoda champenoise
- metoda transferului
- în rezervoare de inox/ metoda charmat
- carbonatare: dioxidul de carbon este adăugat unui vin liniștit și îmbuteliat sub presiune
- Asti: metoda presupune o singură fermentație și se folosește pentru a produce vinuri spumante fructate și dulci în regiunea Asti- Piemonte din Italia.
Cea mai cunoscută metodă de a face vin spumant în lume este “metoda tradițională” și presupune ca a doua fermentație să se producă în sticlă – aceeași sticlă în care spumantul va fi vândut ulterior.
Aceasta este metoda folosită pentru producerea șampaniei. Atenție, pentru a se numi șampanie, spumantul trebuie să fie făcut numai cu struguri din soiurile Chardonnay, Pinot Noir și/sau Pinot Meunier ce provin din regiunea Champagne din Franța.
“Metoda tradițională” mai este cunoscută în lume ca și “Metoda Champenoise”, „Metodo Classico”(Italia), „Methode Cap Classique” (Africa de Sud).
Tot prin metoda tradițională se face și faimoasa “Cava” din Spania însă și aici, ca și în alte țări, există reguli stricte inclusiv în ceea ce privește strugurii folosiți. Pentru a scrie Cava pe eticheta, strugurii trebuie să vină din acele zone special certificate pentru asta și să fie din soiurile Macabeo, Xarel-lo și Parellada.
Tot prin metoda tradițională se face și spumantul numit Cremant în Franța, cele mai importante fiind Cremant d’Alsace, Cremant de Bourgogne și Cremant de Loire (acestea pot fi produse din tipurile de struguri specifici fiecărei zone, cu respectarea anumitor reguli ale fiecărei zone în parte).
Dacă vei găsi pe o sticlă de spumant din România sau Republica Moldova scris “metoda tradițională” să știi că acesta este produs prin aceeași metodă ca și șampania, însă datorită legislației folosim denumirea generală de “vin spumant”. Un bun exemplu este Spumant Clasic Brut de la Château Vartely produs din struguri Chardonnay folosind metoda tradițională.
Metoda transferului pornește de la a doua fermentație în sticlă însă, după o perioadă în care spumantul a stat pe drojdii în sticlă vinul este transferat în tancuri de inox pentru a fi filtrat și apoi îmbuteliat în sticle și dat spre vânzare. Este o metodă ce dă vinuri spumante cu costuri mai mici decât cele realizate prin metoda tradițională.
A doua cea mai cunoscută metodă de a face vinuri spumante este în rezervoare de inox, numită și metoda charmat, ambele fermentari având loc în aceste tipuri de rezervoare, spumantul fiind la final filtrat și îmbuteliat. Prin această metodă se face Prosecco și este o metodă ce oferă spumante proaspete, făcute pentru a fi savurate destul de repede. Acestea nu vor prezenta niciodată complexitatea spumantelor realizate prin metoda tradițională însă aceasta este și frumusețea: putem avea o mulțime de tipuri de vinuri spumante atât de diferite, încât putem satisface mai multe gusturi. Prin această metodă sunt realizate, de exemplu, spumantele din gama Inspiro de la Château Vartely: unul este realizat din struguri Fetească Regală , iar altul din struguri Pinot Noir. Ambele spumante sunt proaspete cu parfum intens, note florale și fructe exotice (la spumantul alb din Fetească Regală) și cireșe și căpșuni (la spumantul rose din Pinot Noir).
Spumantele, indiferent de modul în care au fost realizate, se savurează reci, la o temperatură de 6 – 10 grade Celsius.
În ceea ce priveștea restul de zahăr deținut de un vin spumant sau altul, este bine să reții următoarele repere (care sunt foarte diferite de ale vinului liniștit):
Brut Nature (Zero Dosage): 0-3 grame de zahăr/litru
Extra Brut: 0-6 grame zahăr/litru
Brut: 0-12 grame zahăr /litru
Extra Dry (Extra Sec): 12 – 17 grame zahăr/litru
Dry: 17-32 grame zahăr/litru
Demi-Sec: 32 – 50 grame zahăr/ litru
Sweet(Doux/Dulce): peste 50 grame zahăr/litru
Noroc!
Saperavi, un soi de strugure emblemă și pentru Republica Moldova
